Personale


ARGUMENT

 

Prezentul sit este conceput pentru familiarizarea copiilor şi în general a tinerilor cu universul atât de bogat al picturii iconografice bisericeşti.

Scopul urmărit este acela de a face o introducere la tot ceea ce înseamnă reprezentare grafico – picturală (şi nu numai) a lui Dumnezeu, la nivelul şi capacitatea lor de a recepta adevărurile divine pe care le putem descoperi prin aceste reprezentari fizico – materiale, despre imanenta şi transcendenta lui Dumnezeu.
Acest scop va putea fi atins şi realizat cel mai bine folosind o gamă variată şi atractivă de activităţi de învăţare ce vor stimula interesul şi dorinta acestora de a colabora, sau chiar de a fi autorii unor lucrări picturale iconografice ce îl au drept reprezentare pe Dumnezeu, dar şi pe sfinţii Lui…

Henorel NICA

RELIGIA ŞI ŞTIINŢA

 

A nu vrea să crezi, este tot atât de inutil, pe cât este a crede cu tărie în ceva neadevărat.

Conflictul iscat intre stiintele naturale si credinta crestina nu este ceva real in sine, mai ales din cauza faptului ca unii dintre reprezentantii stiintei cat si cei ai religiei nu s-au mentinut in cadrul domeniilor disciplinare respective si au facut incursiuni, unul in domeniul celuilalt, ducand cu ei si metodele de investigare specifica fiecaruia.

Or, atat stiinta cat si cunoasterea religioasa, desi au in ultima instanta acelasi tel, tinzand amandoua spre detinerea ADEVARULUI  OBIECTIV, totusi, drumurile lor nu se suprapun, ci sunt numai convergente spre acelasi pol al UNICULUI  MARE ADEVAR; iar metodele si sfrerele lor de activitate raman cu totul deosebite:

–      stiinta – avand rolul sa explice ceea ce ne cade sub simturi,

–      religia – ceea ce trece dincolo de ele.

Numai la limita dintre empiric si transcendent ar putea fi vorba de un conflict real intre aceste doua modalitati-realitati de cunoastere. Insa si aceasta posibilitate este exclusa, cele doua domenii fiind doar tangente.

Stiinta nu reprezinta decat o jumatate, iar credinta cealalta jumatate…

Daca Geologia – studiaza evolutia Pamantului ca si corp cosmic, Paleologia  – ar fi biologia aplicata la studiul fiintelor de demult, iar Antropologia – rosturile evolutiei umane, totusi, niciuna dintre aceste stiinte – nici chiar atat de mult discutata Genetica, nu ne dau  informatii clare si viabile despre aparitia vietii.

Singura carte de stiinta AUTENTICA si care da raspuns la orice intrebare, fie ca ne convine sau nu, ca vrem sa vedem sau nu, este si ramane BIBLIA. Este singurul document authentic si real in care se cuprinde toata stiinta pe intelesul tuturor si care ne descopera totul pe masura intelegerii noastre finite.

Cei care sustin unanim numai stiinta, sustin de fapt numai o moda intelectuala care va lasa loc si religiei doar atunci cand nu poate singura raspunde la marile INTREBARI. Si nu trebuie sa uitam ca sunt multe astfel de intrebari la care stiinta nu poate raspunde singura prin metodele sale de cercetare, caci “El prinde pe intelepti in intelepciunea lor.”(Iov IV 13) si  “Scris este : Pierde-voi intelepciunea inteleptilor si stiinta celor invatati voi nimici-o.”(I Corinteni I 19-2o)

Trebuie sa avem in vedere – atunci cand vorbim de stiinta  – si pe acei magnifici cercetatori care in toata stiinta lor au pus si un gram de credinta, stiind ca “frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii”(Pilde I 7) si care au demonstrate ca exista intotdeauna Un Principiu mai presus de cauza si efect: Principiu Unic pe care stiinta il numeste NECUNOSCUT, iar credinta ii spune DUMNEZEU.

Asta nu inseamna ca stiinta este nefolositoare, ci si ea are meritele ei majore, merite civilizatoare: insa trebuie sa recunoastem in religie superioritatea fata de stiinte – tinand cont si de faptul ca ea a fost si prima si cea mai desavarsita stiinta a lumii, in ea cuprinzandu-se chiar germenii stiintelor moderne.

Dar pe aceasta tema s-a discutat si s-a vorbit destul si de aceea vom incheia citand cuvintele lui Goethe si Voltaire:

“Cea mai mare fericire a omului care cugeta este aceea de a cerceta ceea ce se poate si a venera ceea ce nu se poate cerceta.”(Goethe)

“Universul ma incurca si nu pot gandi macar, ca poate exista ceasul, fara un ceasornicar.” (Voltaire)

Iar ca buni crestini vom mai adauga si noi cuvintele pline de intelepciune ale Sfintei Scripturi: “Iar daca i se pare cuiva ca cunoaste ceva, inca n-a cunoscut cum trebuie sa cunoasca…Si va pieri prin cunostinta ta cel slab, fratele tau, pentru care a murit Hristos. Caci asa,…lovind constiinta lor slaba, pacatuiti fata de Hristos.” (I Corinteni VIII 2, 11-12)

Henorel NICA

Fenomenul iconic ”Nicula” în epoca comunistă

(Arta disimulării icoanelor în comunism)

Nevoia de supravieţuire, duce în artă şi nu numai, la nevoia de re-interpretare, re-inventare  sau învăţare de moduri noi de concepere, sondând adânc în spiritul uman de unde răsar izvoare nebănuite de interpretare a temelor date… Aşa se naşte şi acel ”haz de necaz” atât de caracteristic poporului nostru.

În perioada comunistă, s-au promovat artiştii „populari” şi s-a înlocuit arta cultă cu arta populară, singura care în viziunea conducătorului ar fi trebuit sprijinită1 pentru asta înfiinţându-se Festivalul Cântarea României în 1976 inspirat de eseul omonim al lui Alecu Russo. Un rol important în propagarea şi implementarea idealului umanist de tip proletar socialist l-a avut arta sub toate formele ei. O artă care trebuia să fie preocupată de înnoirea limbajelor de exprimare în reconstrucţia simbolică şi plastică a imaginii proletariatului care îl cuprindea şi pe ţăranul român deja colectivizat. În ceea ce priveşte arta religioasă însă, demnă de apreciat este ingeniozitatea disimulării temelor religioase şi suprapunerea acestora peste cele cotidiene ce ţineau de sfera tradiţional ţărănească.

Astfel, artistul plastic ori slujea cauzei Omului de tip nou, socialist, ori nu mai slujea…deloc! Totuşi, am descoperit şi părţi bune ale  “epocii” care nu a reuşit să îngenuncheze totul, aşa cum suntem de cele mai multe ori tentaţi să credem. Există artişti şi manifestări care au opus rezistenţă la regim, nu de o factură violentă ci în forma subversivă de ”fentare” a regimului în care au lucrat aceștia. Există lucrări care arată că unii artişti au refuzat să adere la estetica acelor timpuri de  spălare a creierului şi s-au prefăcut că înţeleg arătând regimului ceea ce voia să…vadă. Pentru că nu de ajuns să vedem ci să ne şi… uităm cu atenţie pentru a trece dincolo de vedere, a înţelege sensul ascuns al lucrurilor, al simbolului dincolo de percepţia exterioară.

Inventivitatea proverbială a românului şi genialitatea sa l-au ajutat să treacă şi de această dată peste năpasta care îl apăsa. În această categorie a artiştilor ”dizidenţi” şi a operelor lor am descoperit câteva lucrări din 1979 în care sunt Re-Interpretate marile evenimente creştine: CINA cea de Taină, NAŞTEREA Domnului şi ÎNTÂMPINAREA Domnului. Aceste lucrări de o excepţională fineţe a detaliilor au până şi titlul re-interpretat: CINA, LA NAŞTEREA PRUNCULUI şi ÎNTÂMPINAREA PRUNCULUI. Primele două lucrări aparţin pictorului Gheorghe MUREŞAN iar ultima pictorului Cherecheş MIHAI. Ambii sunt din zona Clujului, unul dinspre Nicula iar celălalt dinspre Turda.

Sub realismul exterior al lucrărilor îl întrezărim pe cel al iconografiei şi al construcţiei formelor specifice  acesteia. Un realism subtil dar cu o viguroasă coloratură morală. Aceştia sunt pictori cu vocaţie umanistă, narativi atât cît să fie uşor inteligibili în dimensiunea lor epică, realişti în planul reprezentării şi cu o evidentă vocaţie eroică în planul moral.2 Nu au minţit în operele lor, dar au ocolit propaganda de partid neexpunând direct temele de sorginte religioasă…însă religia s-a răsfrânt în creaţiile lor folclorice, fiind evident, expresia naturii lor creştine.3

Este interesant faptul că arta disimulării în limbajul plastic poate fi dusă la extrem fără însă a distruge şi mesajul ei subliminal. Fenomen pe care l-am întâlnit şi aici şi fără de care nu am fi făcut această…descoperire. Trecând peste estetica de o mare acurateţe a lucrărilor este bine de subliniat că acestea au o particularitate de concepţie specific iconografiei de…Nicula : chenarul alcătuit din motivul ”funiei împletite” în care regăsim chiar şi coloristica specifică a icoanelor respective sau florile specific niculene.

În ochii vigilenţi ai apărătorilor ”artei poporului” nimic nu trăda originea intrinsecă a acestor creaţii artistice. Pentru ei totul se reducea la aspectul exterior al mesajului, o imagine care nu punea probleme de percepţie şi care zugrăvea realitatea, în desăvârşirea ei revoluţionară dar care păstra în acelaşi timp cultura şi tradiţiile autentice: lumea satului cu obiceiurile şi portul popular din care se vede „viaţa fericită a ţăranului colectivist”.4

Astfel, în lucrarea intitulată CINA

Ghe. Muresan CINA 1979

găsim similitudini cu creaţia iconografică Cina cea de Taină: forma mesei la care se desfăşoară acţiunea, pâinea şi vinul din faţa personajului central care este şi capul familiei aşa cum Hristos este capul apostolilor, aici restul personajelor fiind trecute în plan secund prin importanţa lor – nevasta şi copiii – pentru a pune în evidenţă importanşa personajului central, mâna dreaptă ridicată amintind de semnul binecuvântării iar cea stângă întinsă spre blid având similitudinea acţiunii Mântuitorului faşă de Iuda. Un amănunt subversiv interesant este culoarea ”vinului” din carafa aflată în fata capului familiei, albastrul, culoare care în simbolistica iconografică reprezintă divinitatea lui Hristos, aici fiind asimilat sângelui albastru al celor de origine princiară. În afara acestor elemente sugerate, nimic nu scoate în evidenţă mesajul religios, sacru, al operei acestui autor. Scena se vrea o radiografie tipică a habitatului casnic al ţăranului român, o gospodărie arhaică cu toate acareturile sale specifice, faţa de masă cu cusături tradiţionale, blidele pictate agăţate pe pereţi, şi nu în ultimul rând existenţa pieptarelor şi a baticurilor.

În ceea ce priveşte lucrarea LA NAŞTEREA PRUNCULUI 

Ghe. Muresan LA NASTEREA PRUNCULUI 1981

obsevăm aceeaşi gospodărie tipic ţărănească cu o încărcătură mai complexă, însă ceea ce trădează mesajul religios al compoziţiei este poziţia ”mamei” şi a ”pruncului” pe care le aflăm în multe din icoanele Naşterii Domnului, dar ceea ce este cu adevărat demn de reţinut aici este însăşi prepoziţia LA din alcătuirea titlului… În acelaşi timp ne atrage atenţia şi foiţa de aur care încadrează personajele centrale şi care are rolul de a pune în evidenţă – atribut specific iconografiei – caracterul supranatural al scenei, subliniat şi de poziţionarea scrisului pe această foiţă.

În sfârşit, ajungând şi la cea de-a treia lucrare, ÎNTÂMPINAREA PRUNCULUI,

Chereches Mihai INTIMPINAREA PRUNCULUI

pe lângă elementele specific iconografice ceea ce atrage atenţia asupra caracterului religios al temei este chiar titlul lucrării…Acest eveniment nu există în tradiţia vieţii ţărăneşti …dar chiar dacă acest lucru nu există, artistul l-a…inventat, găsind astfel o ingenioasă metodă subversivă de a ascunde ideea sărbătorii sub masca obişnuitului şi a da astfel curs sentimentelor sale religioase defulate în acest mod în arta sa…

 Artiştii au strecurat elemente religioase acolo unde ideologia de partid nu putea pătrunde: în modul de concepere a reprezentării artistice a temei. Or, aici au greşit păzitorii ideologiei comuniste uitând că artistul este un creator iar actul de creaţie implică întotdeauna căutarea acelui ceva ce este dincolo de ceea ce se vede, de ceea ce există. Au uitat că personalitatea artistului îşi pune amprenta  asupra artei sale. Astfel, artistul va  pune întotdeauna în creaţia sa ceva din sine şi din căutările sale. Artistul nu poate fi încătuşat. În interiorul său, el este liber.3

 

1-       http://ro.wikipedia.org/wiki/Festivalul_na%C8%9Bional_%E2%80%9EC%C3%A2ntarea_Rom%C3%A2niei%E2%80%9D

2-       http://www.romlit.ro/pictura_i_vremurile

3-       p.64, Cercetări de folclor românesc, Dumitru Pop, Casa de editură Sedan, Cluj-Napoca, 1998

4-       p.18, Arta sub comunism, Ed. Muzeului de artă Braşov, 2011

Henorel NICA

4 comments so far

  1. mihaichereches on

    Pictura icoanelor pe sticla postate am inceput-o cu 35 ani in urma, din dorinta de a avea replici la cele mai frumoase icoane pe sticla de Nicula ,ele aflaindu-se in colectia mea si au fost expuse la Muzeul Etnografic si al Mineritului din Rodna, urmind sa fie asezate in galeria de icoane pe sticla care se va deschidede in localitate.
    autorul

  2. mihaichereches on

    Va multumesc ca ati publicat pe blogul dumeavoastra cele trei lucrari ale mele. Daca vizitatorii acestui blog vor sa vada alte lucrari de ale mele o pot face aceesand blogul meu: https://mihaichereches.wordpress.com/

    • Anonymous on

      Cu ce ocazie au fost facute aceste lucrari si unde au fost expuse?

      • Anonymous on

        Multumesc de informatii dar daca nu cer prea multl as dori sa iau legatura cu d-vs pentru mai multe detalii. Pentru aceasta va las o adresa de mail: henorel_nk@yahoo.com


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: